Proiectul de lege privind abrogarea recursului compensatoriu, adoptat de Camera Deputaților / Câți deținuți au beneficiat de legea recursului compensatoriu

Deputații au adoptat proiectul de lege cu 272 de voturi „pentru” și cinci abțineri.

„Prevederile art. 55¹ din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și aă măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, se aplică persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, a măsurilor preventive privative de libertate, minorilor care execută măsuri educative în centre de detenție, în centre educative sau în penitenciare, respectiv minorilor care au executat pedepse în penitenciare, potrivit legii nr. 15/1968 privind Codul penal al României, cu modificările și completările ulterioare, și care execută, la data intrării în vigoare a prezentei legi, măsuri educative în centre de detenție, în aplicarea art. 21 din legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 289/2019 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pentru o perioadă cuprinsă, între 24 iulie 2012 și data intrării în vigoare a prezentei legi”, arată un amendament adoptat, marți, de comisia juridică a Camerei, propus de grupurile parlamentare ale PNL și USR.

Referitor la subiect, premierul Ludovic Orban a afirmat, luni, că abrogarea Legii recursului compensatoriu va avea efecte doar pentru viitor. Șeful Executivului a precizat că mpsura nu înseamnă că imediat după abrogare nimeni nu va mai beneficia de prevederile acestei legi.

Proiectul, inițiat de 10 deputați PNL în februarie, prevede abrogarea legii recursului compensatoriu. Proiectul a fost respins de Senat, prim for legislativ sesizat, pe 11 iunie.

Astfel, propunerea legislativă prevede abrogarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, de modificare a Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Camera Deputaților a adoptat inițiativa în calitate de for decizional, astfel că aceasta va merge la președinte pentru promulgare.

Câți deținuți au beneficiat de legea recursului compensatoriu

Prin legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați în total 14.402 deținuți în perioada 2017- 2018, dintre care 11.851 au fost eliberați condiționat de către judecători, iar restul de 2.551 au fost eliberați la termen, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

În aprilie 2017, România a fost condamnată la CEDO în cauza Rezmiveș și alții c. România, o hotărâre pilot care avea ca obiect supraaglomerarea penitenciarelor și celelalte condiții necorespunzătoare de detenție. Ca urmare a acestei hotărâri, în ianuarie 2018, Guvernul României a comunicat Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO, un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind supraaglomerarea și condițiile necorespunzătoare de detenție.

Planul de măsuri a fost un angajament al României că între anii 2018-2024 va moderniza 1.351 de locuri de cazare în penitenciare și va construi 8.095 de locuri noi. În același plan, Guvernul s-a angajat să amenajeze 1.596 de locuri noi în aresturi și să modernizeze 187 din cele existente.

Potrivit APADOR-CH, până la jumătatea lui 2019, Guvernul făcuse 70 de locuri noi de detenție, modernizase 282 de locuri existente și făcuse „0 demersuri pentru construirea celor două penitenciare noi promise”. „Asta înseamnă mai puțin de jumătate din ce a promis (pentru această etapă) în privința penitenciarelor. A reușit să modernizeze și o parte din aresturi, respectiv 147 de locuri”, spuneau, în iunie 2019, reprezentanții Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki.

În același timp, gradul de ocupare a penitenciarelor se menține constant la 111% în 2019, deși prin Legea „recursului compensatoriu” au fost eliberați 14.402 deținuți în perioada 2017-2019, în timp ce gradul de ocupare în aresturi este de numai 55%.

Între timp, de legea recursului compensatoriu au beneficiat în total peste 14.400 de deținuți, dintre care aproape 12.000 au fost eliberați condiționat, iar restul au fost eliberați direct, potrivit unui anunț al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Din totalul celor peste 14.000 de deținuți eliberați datorită recursului compensatoriu, 724 au revenit în închisori, adică un procent de 5,02%, potrivit sursei citate.

Potrivit prevederilor recursului compensatoriu, deținutul care divedește că a executat pedeapsa în condiții necorespunzătoare, respectiv igrasie sau mai puțin de 3 metri cubi aer, etc, beneficiază de 6 zile câștigate la 30 de zile.

Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie 2017 și, potrivit acesteia, deținuții care au stat în condiții improprii beneficiază de șase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberați 529 de deținuți.

Care sunt deputații care s-au abținut de la votul pentru abrogarea recursului compensatoriu

Cinci deputați s-au abținut, miercuri, la votul asupra proiectului de lege privind abrogarea recursului compensatoriu. Printre aceștia se numără social-democratul Florin Iordache, dar și doi deputați din UDMR.

Potrivit site-ului Camerei Deputaților, cinci deputați s-au abținut de la votul asupra proiectului de lege privind abrogarea recursului compensatoriu: Remus Borza, Nicolae Bacalbașa (PSD), Florin Iordache (PSD), Marton Arpad (UDMR) și Kulcsár-Terza József-György (UDMR).

Predoiu: Abrogarea măsurilor recursului compensatoriu nu trebuie să fie capăt de drum, ci început

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a precizat că abrogarea măsurilor recursului compensatoriu nu trebuie să fie un capăt de drum, ci un început al îmbunătățirii condițiilor de detenție. Predoiu este convins că informările României către CEDO vor rezolva dosarul care vizează penitenciarele.

„Abrogarea măsurilor curent denumite „recurs compensatoriu” nu trebuie să fie un capăt de drum, ci un început de drum. Un început de proiect de îmbunătățire radicală a condițiilor din penitenciare, a organizării serviciului de probațiune etc. Cunosc problematica CEDO și sunt convins că, în viitorul apropiat, răspunsul dat de România va fi unul care să rezolve și acest dosar rămas deschis, și siguranța persoanelor, a cetățenilor și bunurilor acestora”, a scris pe Facebook ministrul Justiției.

Cupșa, despre Legea recursului compensatoriu: Din păcate acest sfârșit vine cam târziu

Deputatul PNL Ioan Cupșa a afirmat, miercuri, că Parlamentul a abrogat Legea recursului compensatoriu „cam târziu” și că dacă aceasta ar fi fost eliminată în luna februarie 2000 de condamnați nu ar fi fost eliberați înainte de termen.

„În sfârșit legea recursului compensatoriu este istorie. Din păcate, însă, acest sfârșit vine cam târziu. Noi am inițiat această lege încă de acum zece luni. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat în februarie, probabil alte 2000 de condamnați nu ar fi fost eliberați în aceste condiții înainte de vreme. Acest lucru a produs sute de victime care unele dintre ele chiar și-au pierdut viață. Pentru parlamentari sper să fie un moment în care ne vom aduce aminte de ceea ce am făcut, ceea ce nu am făcut. A fost o potlogărie care a mascat grațierea a mii de penali”, a spus Ioan Cupșa în Parlament.

Întrebat de ce a votat pentru adoptarea Legii recursului compensatoriu, când aceasta a fost inițiată, liberalul a susținut că a fost o eroare oe care o plătește.

„ Este adevărat, am votat dintr-o eroare de manipulare, de manevrare a butoanelor de vot. Sunt printre cei care au participat la redactarea sesizării către CCR în 2017. Am semnat acea sesizare și am participat la redactarea acestei inițiative de abrogare a Legii recursului compensatoriu. Mi-am arătat întru totul care este de fapt voința mea. A fost o regretabilă eroare pentru care plătesc prețul”, a subliniat Cupșa.

Și liderul de grup al deputaților PNL, Florin Roman, a declarat că liberalii au bifat miercuri trei promisiuni.

„Astăzi a fost o zi importantă pentru PNL pentru că am reușit să bifăm trei mari promisiuni pe care le-am făcut românilor în timpul campaniei electorale. PNL se ține de cuvânt și încet încet încercam să reparăm ceea ce a stricat PSD. Astăzi a încetat calvarul în privință recursului compensatoriu. Cel puțin de azi înainte criminali, violatori, tâlhari precum și alți condamanti nu vor mai fi eliberați mai repede în bază beneficiilor acordate prin această lege. De astăzi nu mai vorbim de recursul compensatoriu. Am bifat totodată o altă promisiune, scoaterea supraccizei la carburanți, iar o altă promisiune de care ne achităm astăzi este scoaterea suprataxarii contractelor part-time”, a spus Roman.

Buzatu, despre votul PSD la abrogarea recursul compensatoriu: Au exprimat o atitudine pur personală

Dumitru Buzatu a declarat, întrebat ce crede despre faptul că parlamentarii PSD au votat pentru abrogarea recursului compensatoriu, că aceștia au exprimat probabil „o atitudine pur personală”. Președintele PSD Vaslui a adăugat că ar trebui să existe o linie a social-democraților pe anumite decizii.

„Au exprimat probabil o hotărâre luată după o anumită chibzuință, cred. Sau au exprimat o atitudine pur personală. Nu am fost eu chemat să votez și nefiind chemat sigur că nu e votul imperativ. Au la latitudine să voteze cum cred de cuviință”, a afirmat Dumitru Buzatu, înaintea CEx de miercuri.

Întrebat dacă este de acord cu noua linie a PSD în ceea ce privește justiția, Dumitru Buzatu a răspuns: „Nu știu ce linie e asta. Eu cred că trebuie să fim de acord ca toți membrii PSD să se conformeze oricărei idei care există pe piața ideilor, să își însușească toate criticile de pe lumea aceasta, în final se adună toți și se deplasează într-o țară a nimănui. Haideți să fim serioși odată”.